Gânduri la Început de Drum
Am o deosebita bucurie sa ma prezint într-o revista cu un asemenea titlu.
Sunt NICOLAE CONSTANTINESCU, profesor universitar la Universitatea de medicina si farmacie C. Davila din Bucuresti, chirurg la spitalul Coltea. În discursul de primire pe care l-am tinut la 25 iunie a.c., în fata Corpului Consular din Los Angeles, am aratat ca în ciuda parului meu alb sunt un neofit în diplomatie, dar ca am acceptat aceasta neasteptata schimbare a vietii mele pentru a fi aici în Los Angeles un martor a ceeace se întâmpla în tara noastra în ultima jumatate de secol pentru a declara aici cu fermitate aspiratia spre democratie, progres si buna-stare a tarii noastre; în sfârsit pentru ca fata de aceste deziderate Statele Unite reprezinta un bun exemplu. Sunt sigur ca primul pas pe care-l avem de facut noi românii este sa recâstigam încrederea celorlalte popoare în noi, si acest lucru nu-l putem realiza decât spunând adevarul.
"Teme-te tu, cel care ai învatat sa minti. O sa vina vremea în care ai sa cauti adevarul si n-ai sa-l mai gasesti", spunea în secolul trecut unul dintre scriitorii întelepti ai neamului nostru.
Ne aflam într-un moment de cumpana în care se pune în discutie însasi fiinta neamului nostru îmbolnavita de 50 de ani de minciuna.
"Sapte lucruri uraste Domnul" spun Pildele din Biblie: "ochii trufasi, limba mincinoasa, mâinile care varsa sânge nevinovat, inima care urzeste planuri nelegiuite, picioarele care alearga repede la rau, martorul mincinos care spune minciuni si cel care stârneste certuri între frati".
Si ceeace uraste Dumnezeu, va fi supus judecatii Lui, iar fiecare va fi judecat dupa faptele sale.
Primatul legilor justitiei este principalul mijloc care-l face pe om sa se autocontroleze. Are Cicero o cugetare pe care nu ma pot opri sa o citez: "Pâna si tâlharii - spune el - au legile lor, carora se supun si pe care le respecta".
Vietuirea însa dupa normele Bisericii se vadeste în principal prin frica de judecata lui Dumnezeu. Biserica crestina nu are judecator pamântesc, Judecator este doar unul singur, Dumnezeu, ea are numai slujitori.
Efortul de a readuce multimea credinciosilor la fapte, cuvinte si gânduri, placute lui Dumnezeu, apartine deci deopotriva clerului si credinciosilor chemati sa împlineasca cuvintele Mântuitorului "Eu sunt calea, adevarul si viata".
Din pacate, în fruntariile tarii suntem înca marcati de neghiobia supravietuirii cu orice pret, uitând ca românul a dainuit în lume fiindca a zamislit pe "bine faci, bine gasesti".
Ceeace vrem noi astazi sa realizam, stabilitatea tarii, revenirea fiecaruia la seriozitate, lucru bine-facut si onoare nu poate fi împlinit decât daca oamenii sunt cinstiti, corecti si buni unii fata de altii. Ori aceasta lucrare trebuie sa o facem în primul rând în actul de educatie, pentru a cladi respectul în valorile perene ale poporului nostru.
Daca supravietuirea noastra ca indivizi se poate face oriunde pe pamânt, supravietuirea noastra ca natie comporta obligatoriu revenirea la respectul fata de agoniseala fiecarui om, la respectul fata de familie, la respectul, în primul rând fata de Dumnezeu. Respectul agoniselii si averii fiecaruia este baza bogatiei tarii, respectul familiei este baza propasirii si înmultirii neamului, iar respectul fata de Dumnezeu este baza refacerii noastre morale, a respectului pe care ni-l vor arata alte popoare.
Mi-am permis sa va împartasesc aceste gânduri la începutul drumului meu la consulatul Român din Los Angeles pentru a ma cunoaste si a încerca sa fiti alaturi de mine, la fel cum eu voi încerca sa va apar drepturile si sa va slujesc interesele.
Cu Frateasca si Româneasca Dragoste,
Nicolae Constantinescu, Consul General
